- perindá
- vb., ind. prez. 1 sg. perínd/ perindéz, 3 sg. şi pl. períndã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
perindá
Look at other dictionaries:
perinda — PERINDÁ, perínd, vb. I. 1. refl. A trece sau a veni unul după altul, a se succeda (în timp, în spaţiu); a circula (unul după altul). 2. tranz. (reg.) A trece de la unul la altul, a lua pe rând. ♦ A cutreiera. – Pe + rând. Trimis de RACAI,… … Dicționar Român
succeda — SUCCEDÁ, succéd, vb. I. 1. intranz. A urma imediat după altcineva sau după altceva (în spaţiu, în timp). ♦ refl. A urma unul după altul. 2. intranz. şi tranz. A prelua funcţia sau bunurile cuiva prin succesiune; a moşteni. [var.: (rar) succéde vb … Dicționar Român
prefira — PREFIRÁ, prefír, vb. I. 1. tranz. A lăsa să treacă printre degete; p. ext. a lua rând pe rând la examinare. ♢ refl. A se perinda prin faţa ochilor, prin minte etc. 2. refl. A se infiltra, a şi face loc încetul cu încetul; a se furişa, a se… … Dicționar Român
perindare — PERINDÁRE, perindări, s.f. Acţiunea de a (se) perinda şi rezultatul ei; succesiune. – v. perinda. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PERINDÁRE s. 1. defilare, prefirare, succedare, (fig.) derulare. (perindare copacilor prin faţa… … Dicționar Român
scurge — SCÚRGE, scurg, vb. III. 1. refl. şi tranz. A curge sau a face să curgă un lichid, prelingându se în cantităţi mici. ♦ tranz. A scoate ultimele picături de lichid aflate într un recipient. ♦ refl. (Despre fluide) A ieşi (în cantităţi mici) dintr o … Dicționar Român
urma — URMÁ, urmez, vb. I. 1. tranz. şi intranz. A merge în urma cuiva; p. ext. a pleca împreună cu cineva, a însoţi. ♦ tranz. A fi alături de cineva (într o acţiune). 2. tranz. A merge înainte pe un anumit traseu, pe drumul apucat. ♦ tranz. şi intranz … Dicționar Român
cutreiera — CUTREIERÁ, cutréier, vb. I. 1. tranz. A străbate, a colinda (în lung şi în lat), a umbla (din loc în loc); p. ext. a hoinări, a vagabonda. ♦ A umbla adesea prin...; a frecventa. Cutreiera parcurile. 2. refl. (Neobişnuit) A se perinda. [pr.: tre… … Dicționar Român
defila — DEFILÁ, defilez, vb. I. intranz. (Despre trupe sau despre o mulţime) A trece în pas cadenţat în coloană (de marş) prin faţă comandanţilor sau reprezentanţilor autorităţilor, pentru a da onorul, cu ocazia unei parade, a unei serbări sau a unei… … Dicționar Român
derula — DERULÁ, deruléz, vb. I. tranz. 1. A desface, a desfăşura, a întinde ceva care a fost rulat. 2. A tăia furnir dintr un buştean căruia i se dă o mişcare lentă de învârtire în faţa ferăstrăului. – Din fr. dérouler. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007 … Dicționar Român
fugire — FUGÍ, fug, vb. IV. intranz. 1. A se deplasa cu paşi repezi, a se mişca iute într o direcţie, a merge în fugă1; a alerga, a goni. ♢ expr. A i fugi (cuiva) pământul de sub picioare, se spune când cineva îşi pierde echilibrul şi este gata să cadă… … Dicționar Român
